ANUNȚURI, BLOG, CERCETĂRI, EDUCAȚIE

Educația la distanță în perioada stării de urgență. Sondaj național

De la suspendarea cursurilor, profesorii, elevii și părinții lor sunt puși în fața unei provocări inedite care a generat numeroase discuții. Sunt pregătiți profesorii și elevii pentru predarea la distanță? Introduce această criză o diferență și mai mare decât cea deja înregistrată în ceea ce privește accesul la educație? Cum trebuie reorganizat anul școlar în noile condiții? Sunt întrebări care îi frământă pe toți cei care au vreo legătură cu educația. Sondajul nostru este, pe de altă parte, o reacție rapidă la această situație în condițiile în care dezbaterile și procesul decizional în domeniu pot suferi din cauza lipsei de date. Raportul atașat este o primă analiză a datelor culese în perioada 1-7 aprilie 2020.

Principalele constatări

Cadrele didactice din învățământul preuniversitar s-au adaptat în măsuri diferite condiţiilor de comunicare la distanţă cu elevii. Marea majoritate a profesorilor comunică acum cu elevii prin aplicații de mesagerie gen Whatsapp și Facebook Messenger. În mediul urban este  relativ răspândită și  utilizarea platformelor de e-learning. În afară de cele mai cunoscute (ex. Google classroom) este de remarcat popularitatea platformelor Adservio și asq.ro.

Adaptarea însă prezintă dificultăți, dacă luăm în considerare atât condițiile obiective cât și evaluările subiective. Doar puțin peste 10% dintre profesori au parcurs stagii de formare în domeniul educației la distanță, aici remarcându-se proiectul CRED frecvent menționat în anchetă. Pe scale de evaluare de la 0 la 10, profesorii au evaluat dificultatea mediană a trecerii la predarea la distanță la 5 iar gradul lor de pregătire pentru această modalitate de transmitere de competențe și cunoștințe are o auto-evaluare mediană de 7. De altfel, din autoevaluările transmise de profesori aceștia dețin în marea majoritatea competențe foarte bune de comunicare prin instrumente de mesagerie, prin email și de elaborare de documente folosind pachete de software de tip Office. Pentru celelalte competențe interogate, inclusiv cele de utilizare a platformelor de educație la distanță, ponderea celor care declară că au competențe limitate și reușesc să realizeze doar operațiuni limitate este în jur de 40-50%. Pe de altă parte, eficiența tehnicilor de predare la distanță aplicate în acest moment este evaluată la jumătate din cea a modalităților utilizate în predarea normală (eficiența mediană percepută de 5, pe o scală 0-10).

Așa cum ne-am așteptat, pentru toți indicatorii de înzestrare și de competență percepută înregistrăm un avantaj al  profesorilor și elevilor din mediul urban. Utilizarea platformelor de educație la distanță este de aproape trei ori mai puțin frecventă în localitățile din mediul rural. Internetul prin cablu, acoperirea 4G sau internetul mobil sunt de asemenea mai rare la sate. La fel, profesorii din mediul urban se consideră mai pregătiți să predea la distanță și, în consecință, au apreciat ca fiind mai puțin dificilă trecerea la acest mod de comunicare cu elevii. Dispozitivele și instrumentele cele mai frecvent întâlnite în cazul elevilor (în opinia profesorilor) sunt telefoanele inteligente și accesul la internet în diverse forme în timp ce calculatoarele și tabletele sunt deținute de 55% și, respectiv, 45% de peste jumătate dintre elevi. Evident că în ceea ce privește deținerea de calculatoare și tablete acestea sunt mai puțin frecvente printre elevii din ciclul primar și cei din mediul rural.

În afară de aceste constatări am remarcat următoarele:

  • În jur de 90% din profesori au telefoane inteligente și calculatoare. Înzestrarea cu abonamente de date mobile sau broadband este însă mai restrânsă.
  • Aproximativ jumătate dintre profesorii care au răspuns la chestionar au făcut anumite investiții pentru a putea comunica la distanță cu elevii. De exemplu unii profesori au cumpărat  multifuncționale cu care scanează materiale pe care le transmit elevilor.

În ceea ce privește finalizarea actualului an școlar opiniile profesorilor sunt destul de clare:

    • În situația în care suspendarea orelor se ridică în jur de 1 mai, varianta pentru care optează majoritatea profesorilor este finalizarea cursurilor la  termen și reducerea materiei, mai ales pentru examenele finale (Examen de capacitate, Bacalaureat) .
    • Pentru situația în care suspendarea orelor se prelungește mult mai mult (ipoteza din chestionar a fost 1 iulie) variantele cele mai populare printre profesori presupun fie 1) finalizarea cursurilor cu notele existente la 12 martie (40%) fie 2) prelungirea cursurilor pe perioada verii  (iulie august) până la recuperarea  materiei.
    • Varianta înghețării anului școlar este respinsă de cvasitotalitatea cadrelor didactice
    • Marea majoritate consideră că pentru examenele de finalizare din acest an materia trebuie redusă
    • Jumătate (50%) dintre profesorii care au răspuns în ancheta noastră consideră că examenele naționale din acest an nu trebuie suspendate în nici un caz

Starea de spirit a profesorilor este una de optimism moderat. Deși 28,2% exprimă un grad maxim de îngrijorare față de actuala epidemie iar nivelul median al îngrijorării, pe o scală de la 0 la 10 este de 7, majoritatea profesorilor este relativ optimistă în ceea ce privește durata actualei situații, 63,2% dintre ei considerând că situația de suspendare a orelor va dura maximum 2 luni.

Sociologie pe social media:

8 thoughts on “Educația la distanță în perioada stării de urgență. Sondaj național
  • […] timp, sondaje recente ne arată că învățătorii investesc din banii lor pentru predarea la distanță, în timp ce […]

  • Daniela Sora says:

    Finalizarea cursursurilor cu notele existente.

  • […] Deprinderile sociale ale copiilor și bunăstarea lor emoțională și fizică? Pentru acest obiectiv ar fi nevoie de reluarea unor activități în aer liber, în grupuri mici, respectiv de întâlniri virtuale, tot în grupuri mici, țintite spre socializare, mișcare fizică sau schimburi intelectuale interactive (dezbateri, quiz-uri, cercuri de lectură etc.). Lipsa oricăror sugestii din partea autorităților pentru organizarea de clase sau activități în aer liber pe perioada caldă, cu limitările de rigoare, pare năucitoare. Ministerul dă dovadă de o înțelegere deosebit de limitată a dezvoltării copilului, aceste obiective (și măsuri corespunzătoare) lipsind și acum din discursul public pe învățământ. În plus, cu lipsa oricăror planuri pentru lunile calde, Ministerul pare să promoveze și inviolabilitatea unei vacanțe de vară deosebit de lungi în pofida circumstanțelor atipice, chiar dacă mulți profesori nu împărtășesc nevoia unei astfel de pauze îndelungate (vezi ancheta cu profesorii din 9 aprilie 2020: aici). […]

  • Leahu Claudiu says:

    Cursuri de pregătire online
    Platforme de învățare nerestrictive.

  • Tusa Corina says:

    Cursuri de pregatire on line! Utilizarea platformelor!Încheierea anului școlar cu notele existente!

  • Oviduța Berindei says:

    Pentru profesori munca este extrem de laborioasă în ce privește conceperea lecției încât să fie cât mai atractivă, feed-back-ul din partea elevilor în special cei mari nu este cel așteptat, profesorii s-au adaptat și s-au specializat din mers, și-au împărtășit experiența dobândită unul altuia, unii au participat la cursuri de formare online. Activitatea zilnică a profesorului depășește 8 ore/zi. Toți profesorii au PC. În ce privește elevii se observă în ultima perioada o tendință spre depresie sau mai bine zis un dezechilibru emoțional, oboseală generată de petrecerea unui timp destul de îndelungat în fața calculatorului sau a telefonului la majoritatea în unitatea noastră, participarea elevilor la ore începe să scadă probabil și datorită faptului că au aflat modalitatea de încheiere a situației școlare și mă refer tot la elevii de liceu.

  • Tomesc Adriama says:

    Finalizarea cu notele existente şi sustinerea examenelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *