CERCETĂRI

Influența accesului gospodăriilor la Internet asupra vizionării TV din România

Text de Dr. Iosif Kalauz (iosif.kalauz@kanald.ro) și Prof. Univ. Dr. Adrian Hatos (adrian@hatos.ro)

Introducere

Ca orice suport ajuns la maturitate, televiziunea este amenințată de alte canale de conținut, emergente, construite pentru a completa unele goluri comunicaționale apărute odată cu evoluția societății. Un astfel de „provocator” este internetul. Noul, prin forma dată de internet, forțează prăfuitele instituții ca Televiziunea să îmbrățișeze alte direcții, să se transforme în ceea ce societatea așteaptă azi de la aceste canale. În ce sens putem vorbi de o variație a vizionării TV datorată creșterii prezenței internetului în gospodăriile din România? Analiza următoare și-a propus să răspundă la o întrebare de transpoziție a accesării suporturilor de comunicare. Odată cu apariția internetului există o diminuare sau o creștere a vizionării TV în România? Altfel spus, internetul a modificat comportamentul social de accesare a informației, prin mutații în vizionarea TV? Dacă da, în ce fel?

Metodologie

Cadrul metodologic pornește de la cadrul setat de cele două variabile: variabila dependentă – vizionarea TV în raport cu accesul internetului în gospodării. Pentru măsurarea acestor variabile am apelat la datele din Studiului Național de Măsurare a Audienței TV – SNMATV care conține informații legate de penetrarea internetului în România din 2008 până în 2015 alături de datele de audiență bazat pe peoplemetru exprimată prin: minutele vizionate la TV, rating în mii, reach în mii, sesiuni de vizionare TV. Unitatea de analiză este reprezentată de mediile lunare ale măsurărilor permanente, zilnice, ale eșantionul SNMATV pentru 1200 de case la nivel național, din aceeași perioadă.

Ipoteza: Accesul gospodăriilor la internet influențează vizionarea TV din România

Rezultatele

Datele surprinse în graficul 1 prezintă o evoluție pozitivă din 2008 până în 2015. Astfel, numărul indivizilor din România care au acces la internet crește cu 79%, de la 35%, medie anuală, la 62% în 2015, medie anuală. De la 33% în ianuarie 2008 până la 62% în decembrie 2015. În ceea ce privește cifrele absolute, acestea arată o creștere a indivizilor care au acces la internet de la 6.824.000 în 2008 la 11.422.000 în 2015, medie anuală (ARMADataSRL_&_KantarRomania, 2016).

Graficul 1 – Sursa: Kantar Media, ARMA Data SRL 2016

Graficul 2 evidențiază evoluția lunară a penetrării internetului în procente, adică a numărului de oameni care au acces la internet raportat la universul de referință, în contrast cu numărul mediu de minute vizionate lunar la televizor.

Graficul 2 − Sursa: Kantar Media, ARMA Data SRL 2016

Coeficientul de corelație Pearson arată o corelație semnificativă între acoperirea internetului și minutele medii vizionate în România. Aceasta arată faptul că odată cu creșterea accesului la internet în rândul populației crește și numărul mediu de minute de vizionare TV. Testul de regresie liniar arată o dispersie mare a valorilor în jurul mediei penetrării internetului care atrage după sine necesitatea unei analize mai profunde a relației dintre aceste două variabile. Astfel, pentru o mai corectă poziționare față de această concluzie, va trebui să includem în analiză și alți indicatori legați de vizionare, cum ar fi: a) sesiunile de vizionare b) reach 000 sau numărul de accesări TV.

a) Analiza reach 000 sau numărul de accesări TV (graficul 3)

Accesarea televizorului scade odată cu creșterea penetrării internetului în Univers. Vizionarea TV în analiza de reach 000 se referă la accesibilitatea televizorului pentru cel puțin 1 minut în perioada de analiză. Cifrele din graficul 3 arată o scădere de -8% în consumul TV, de la 19.133.000 la 17.609.000 persoane, în condițiile în care acoperirea internetului crește cu +84%, de la 33% în 2008 la 62% la finele lui 2015. Testul de corelație Pearson arată o corelație semnificativă și puternică, dar negativă, -0,615.
Aceasta se traduce prin faptul că odată cu creșterea penetrării internetului variabila de accesare TV, Reach 000, scade.

Graficul 4

Graficul 5

b) Sesiuni de vizionare TV (graficul 4)
Înregistrăm o corelație puternică între penetrarea internetului și celelalte două variabile legate de vizionarea TV – numărul de sesiuni de vizionare și minutele medii vizionate într-o sesiune de vizionare. Datele arată că odată cu creșterea penetrării internetului asistăm la o scădere a numărului de sesiuni de vizionare TV lunare. Indicele de corelație -0,566 confirmă o corelație puternică, inversă și semnificativă, sig. = 0,000, a acestor două variabile. În al doilea rând, înregistrăm lunar o creștere a minutelor medii vizionate într-o sesiune, în condițiile unei creșteri a penetrării internetului. Această corelație este semnificativă, Sig = 0,000 și foarte puternică 0,858.
Rezultă două aspecte esențiale: numărul de sesiuni de vizionare scade, dar crește numărul de minute medii vizionate într-o sesiune.

Concluzii

În cazul penetrării internetului în România, la o prima vedere, datele arată că creșterea penetrării internetului în România este relaționată cu consumul de vizionare TV, în sensul creșterii numărului de minute medii vizionate. La o analiză circulară, impusă de dispersia variabilei dependente, am introdus și alte variabile, care ar putea dezvălui diluția din acest context, și anume unitățile de reach și sesiunile de vizionare. Astfel, vizionarea TV înregistrează variații nu în sensul creșterii numărului de minute medii vizionate, ci prin variația numărului de sesiuni de vizionare. Creșterea penetrării internetului în România este în corelație cu scăderea numărului de sesiuni de vizionare TV, vizionare care înregistrează un număr mai mare de minute medii vizionate. În plus, dacă ne uităm la analiza de reach, aceasta pune din nou în relație vizionarea TV cu prezența internetului, în sensul în care creșterea accesibilității internetului la indivizii din România se face în condițiile de scădere a indicatorului de reach, al accesării televizorului.
Aceste rezultate ar putea fi traduse prin termenul de relevanță în vizionare:
1. Pe de o parte, acest comportament se explică prin vizionarea precis orientată către un anumit conținut. Aceasta ar putea fi o explicație a scăderii numărului de sesiuni de vizionare odată cu creșterea minutelor medii vizionate per sesiune, datorită transferului de comportament specific internetului, de orientare către conținut. Altfel spus, odată cu creșterea penetrării internetului, telespectatorii se uită tot mai specific la TV, iar când găsesc conținutul relevant tind să-l vizioneze mai mult. Această concluzie poate fi pusă în acord cu teoriile uses and gratifications (Rubin, 2009, Ruggiero, 2000). Internetul ne-a învățat să ne uităm specific la TV, în sesiuni mai mici, dar cu un consum mai ridicat pentru conținutul relevant, privit ca și o recompensă. O altă variantă explicativă poate să își aibă originea în teoria media malaise, care vorbește despre o alienare a telespectatorului în relația cu televizorul, bazată pe o repulsie versus anumite genuri de conținut (Newton, 1999). În acest sens, conținutul informativ pe TV poate să fie considerat toxic în contrast cu posibilitatea alegerii aceluiași conținut în online.
2. În al doilea rând, explicația rezultă dintr-un aspect de transfer de atribuții dintre cele două suporturi de conținut, TV și internet. Aceasta reprezintă mai degrabă o ipoteză, ce merita supusă unui studiu, decât o premisă, și anume faptul că o parte din accesarea conținutului TV se transferă către internet. Or, datorită acestui transfer bidirecțional, dacă ceea ce reprezenta pentru mine informare era până nu demult un atribut TV, acum acest conținut poate fi transferat către internet. Tradus ca exemplu în relație cu analiza de mai sus, am avea următorul comportament: dacă în trecut aveam două sesiuni de vizionare pe zi – dimineața și seara, dimineața pentru știri și actualitate și seara pentru divertisment, azi sesiunea de dimineața a fost înlocuită de accesul la internet, iar seara consum mai multe minute de divertisment. Asta s-ar traduce prin scăderea numărului de sesiuni de TV accesate într-o lună sau într-un an, în conformitate cu analiza, dar asistăm la creșterea numărului de minute vizionate. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care numărul de sesiuni de vizionare scade, iar TV-ul atrage tot mai mult vizionare relevantă pentru telespectatori, crescând numărul mediu de vizionare per sesiune.
Dincolo de relevanța mesajului, am putea să apelăm la o explicație de tipul beneficiilor și cost marginal (Frey et al., 2007). Conform acestei abordări este importantă investiția de timp și efort pentru obținerea de informații care acum pot fi accesate și prin alt mediu. Legitimitatea internetului nu mai poate fi contestată, în special în ceea ce privește rapiditatea prin care distribuie informații. Rămâne însă aspectul de divertisment care încă poate fi un atribut al televiziunii. Dacă însă acest atribut este unul limitat, atunci putem vorbi de o orientare specifică doar către un anumit conținut și, ca în cazul nostru, determinând creșterea acestuia în intensitate, prin creșterea specifică a minutelor dintr-o sesiune de vizionare. Altfel spus, dacă este mai rapid și implică un efort mai mic vom căuta informații pe internet și vom accesa mai puțin televizorul pentru un astfel de gen, iar la TV vom căuta emisiuni de divertisment, care încă nu sunt specifice internetului, crescând numărul mediu de vizionare per accesare TV.

Bibliografie

ARMADATASRL_&_KANTARROMANIA 2016. Studiul Național de Măsurare a Audienței TV. Kantar Media Romania, Infosys: http://www.arma.org.ro/ro.
FREY, B. S., BENESCH, C. & STUTZER, A. 2007. Does watching TV make us happy? Journal of Economic Psychology, 28, 283-313.
NEWTON, K. 1999. Mass media effects: mobilization or media malaise? British Journal of Political Science, 29, 577-599.
RUBIN, A. M. 2009. Uses and gratifications. The SAGE handbook of media processes and effects.
RUGGIERO, T. E. 2000. Uses and gratifications theory in the 21st century. Mass communication & society, 3, 3-37.

Sociologie pe social media:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *